Este cunoscut că în monumentala lucrare publicată în anul 2008, de Societatea Română a Horticultorilor, Horticultura României de-a Lungul Timpului, volumul V a fost dedicată slujitorilor horticulturii sau și mai corect spus, adevăraților autori a tot ce s-a reușit să se înfăptuiască în horticultura țării noastre într-o perioadă cu mult peste o sută de ani. Cu prilejul sărbătoririi Centenarului SRH (1913-2013) s-a hotărât să facem completări la acest volum cu slujitorii îndreptățiți dar, din diverse motive, omiși la acea dată, adăugându-i desigur și pe cei care și-au dobândit acest drept în ultima perioadă și să edităm Cartea de aur a slujitorilor horticulturii românești.

O sarcină temerară, absolut necesară pentru trecut, prezent și viitor, de a aduna la un loc personalitățile care, pe o perioadă atât de lungă, au reușit prin munca lor fizică sau intelectuală ori ambele la un loc, să contribuie la progresul unei ramuri sau mai multora din complexa activitate, pe care astăzi o numim horticultură.

Cu toate căutările noastre de a prezenta cât mai mulți slujitori din perioada mai îndepărtată a horticulturii noastre, cu regret o spunem, că avem totuși prea puține date și informații despre aceștia. Am introdus chiar dacă nu am avut un minim de date pe toți fondatorii Societății de Horticultură din românia (SHR) fondată în anul 1913. Am procedat la fel și cu refondatorii din anul 1991, a Societății Române a Horticultorilor (SRH). De altfel, lucrarea începe cu listele fondatorilor (1913) și refondatorilor (1991). În această categorie au fost incluși, alături de horticultorii localnici – români, unguri, sași, șvabi și alte etnii, și horticultorii străini care au venit și au rămas definitiv pe meleagurile noastre.

De la început trebuie să arătăm că selectarea fiecărui slujitor s-a făcut pe baza unor criterii largi de recunoaștere profesională și publică, la care acesta a ajuns în specialitatea sa. Prezentarea activității desfășurate de fiecare nu ne-a permis să o facem printr-un portret literar, pe câteva pagini, ci prin o biografie sintetică cu scoaterea în evidență a nivelului său de pregătire profesională, a aportului adus în dezvoltarea și progresul realizat în sectorul său de activitate, a celor mai importante lucrări publicate etc. Cum era și firesc, spațiul afectat fiecăruia a fost corelat cu preocupările sale, mai restrânse sau mai ample, precum și cu durata în timp a acestora. Informațiile cuprinse în prezenta lucrare se coroborează cu cele din lucrarea Horticultura României de-a lungul timpului (2008), vol. I-IV. Și se mai poate trage o concluzie, că tot ce s-a scris sunt acțiuni și fapte reale care și-au dovedit valoarea și viabilitatea, iar autorii lor au intrat în istorie. Prin munca lor, au devenit eterni.

Prezentarea biografică a fiecărui slujitor s-a hotărât în final să fie făcută în ordine alfabetică și nu pe perioade mari istorice, datele referitoare la terminarea studiilor și intrarea în activitatea productivă ce se găsesc la fiecare slujitor în parte, ajută la încadrarea sa în perioada istorică din care face parte și la cunoașterea valorii contribuției sale la progresul horticulturii românești în perioada respectivă. În biografia multor slujitori se vor găsi menționate opere de mare valoare, nemuritoare, cum sunt: Pomologia României, Ampelografia României, Vinurile și Podgoriile României, tratate, enciclopedii, monografii, îndrumătoare, cataloage privind cultura legumelor, a cartofilor, a florilor și arborilor ornamentali, a culturii pomilor și viței de vie, producerea semințelor si materialului săditor precum și valorificarea produselor horticole.

Aceste opere și multe altele, din păcate nemenționate aici, au constituit și constituie fondul de aur al științei horticole românești, care trebuie să fie cunoscute, citite, pentru a afla evoluția fiecărei ramuri, în strădania continuă de a fi în pas cu tendința de pe plan mondial, deși condițiile sociale și economice de la noi erau mult diferite. Important de remarcat este faptul că majoritatea acestor lucrări au ținut seama de factorii locali pedoclimatici, iar toate recomandările referitoare la structura speciilor, soiurilor cultivate și a tehnologiilor sunt adaptate condițiilor microzonale respective. Din tentativa noastră de a aprecia numărul lucrărilor pe teme de horticultură publicate în ultima sută de ani, a rezultat că ele depășesc cifra de 20.000, iar volumul lor exprimat în pagini a fost imposibil de evaluat, ca și numărul autorilor. De altfel, numărul lucrărilor științifice, al soiurilor sau al cărților publicate a fost restrâns la cele semnificative pentru că “marele dușman” al autorilor a fost încadrarea acestei lucrări într-un număr de pagini care să poată fi publicată într-un singur volum.

În încheiere, sperăm că stimații noștri cititori vor aprecia meritul acestei initiative de a prezenta personalitățile din horticultura românească, menționate în Cartea de aur. Am reușit să redăm contribuția și rolul îndeplinit de fiecare în evoluția horticulturii la un număr de 1.386 slujitori. Scurta prezentare a fiecărei personalități este ea însăși o istorie, întregind în mod fericit întreaga lucrare. Sperăm, de asemenea, că tinerii horticultori de azi și de mâine vor continua, la timpul oportun, să adauge noi volume la istoria horticulturii românești, spre cinstea și mândria lor de slujitori ai acestei minunate profesiuni.

Prof. dr. doc. Nicolae Ștefan,

Președinte de onoare

al Societății Române a Horticultorilor din România