Gherasim Constantinescu poate fi considerat pe drept cuvânt fondatorul viticulturii științifice din România. Vasta sa activitate este reprezentată de peste 400 de lucrări elaborate și publicate în domeniile ameliorării viței de vie, ecologiei viței de vie, tehnologiei viticole și biologiei viței de vie. A elaborat numeroase manuale și cursuri pentru studenți, tratate științifice și lucrări în sprijinul viticultorilor.

A avut o contribuție deosebit de importantă la dezvoltarea ampelografiei din țara noastră, fiind considerat unul dintre cei mai mari ampelografi ai lumii. A fost primul cercetător român care a obținut și omologat primul soi de viță de vie pentru struguri de masă în România. A întreprins studii de climatologie vegetală, stabilind indicele bioclimatic al viței de vie, pe baza „a trei elemente din fizică: căldura, lumina, apa, care corelate între ele constituie un parametru static descriptiv, un tot matematic”, și a unui al patrulea element activ reprezentat prin „planta – vița de vie”.

A coordonat un amplu program de cercetări privind „Raionarea viticulturii” și „Cazierul vinului”. Este considerat creatorul școlii de ecologie viticolă nu numai în țara noastră, ci și pe plan mondial. A avut preocupări constante și în domeniul tehnologiei viței de vie.

Contribuția sa cea mai valoroasă la dezvoltarea și afirmarea științei viticole românești și-a adus-o în calitate de coordonator și autor al tratatului Ampelografia Republicii Populare Române (respectiv Republicii Socialiste România, ultimele două volume), realizat în opt volume și publicat în perioada 1959–1970. La elaborarea acestei lucrări și-au adus aportul 67 de colaboratori de diferite specialități – amelioratori, agrotehnicieni, agrochimiști, specialiști în protecția plantelor, oenologi, economiști – dintre care amintim: Negreanu Elena, Ilie Poenaru, Magdalena Georgescu, Victoria Lepădatu, Victor Lăzărescu, Vasile Dvornic, Olga Alexei, Camelia Boureanu, Gheorghe Bălțatu, Gheorghe Mihalca, Liviu Jianu etc.

Lucrarea, publicată la Editura Academiei Române, s-a impus ca o referință de prim rang pe plan internațional. Ea însumează 5.640 de pagini și cuprinde studiul ampelografic a 340 de soiuri existente în plantațiile de viță de vie și în colecțiile ampelografice, pe baza unei metodologii care nu se rezumă la simpla descriere botanică a soiurilor, ci are la bază considerarea soiului ca o componentă a ecosistemului viticol, aflată sub influența condițiilor de mediu.