16 mai 1860 – 29 iunie 1934
S-a născut în Franța, în loc. Saint Jean de Vèrges. A absolvit Școala de agricultură din Perpignan și apoi Școala Superioară de Horticultură din Versailles în 1884. Lucrează la diferite asociații horticole din jurul Parisului, asistent universitar la Școala Superioară de Viticultură din Montpellier. Din 1890 este angajat ca profesor de pomicultură și viticultură în Florența – Italia. Aici publică o carte despre cultura piersicului, premiată de Academia de Științe a Italiei cu Medalia de Argint. În 1893 părăsește Franța, trimis de guvernul francez, la solicitarea guvernului român, cu misiunea de a ajuta autoritățile române în refacerea viilor distruse de filoxeră. Contribuie la înființarea Pepinierei Istrița și se stabilește la Pietroasa, pe moșia Statului, intrată în proprietatea acestuia (de la Mănăstirea Ciolanu), după secularizarea averilor mănăstirești în 1864 de către A. I. Cuza. Introduce pentru prima dată în România soiurile de viță de vie Muscat Ottonel și Merlot, precum și altele, pe care prin altoire pe portaltoi americani, le răspândește în podgorie. Apreciind soiurile indigene a făcut numeroase observații asupra caracterelor acestora. Notările lui au servit la întocmirea Ampelografiei RSR, fără a i se cita numele, ceea ce l-a mâhnit profund. În 1897 se căsătorește cu Smaranda Sandu din Pietroasa și împreună au 5 copii, două fete și 3 băieți. Toți băieții au devenit ingineri agronomi și au purtat numele ambilor părinți Sandu – Ville. De-a lungul timpului, din familia August Joseph Ville au profesat meseria de ingineri agronomi 22 descendenți. Lucrează la Pietroasa până în 1906. Este angajat de Vintilă Brătianu pentru refacerea moșiei Florica de la Drăgășani, mai precis în com. Mihăești. În 1912 se retrage la Râmnicu Vâlcea și înființează o pepinieră. După război predă ca profesor la Școala de Horticultură din Rm. Vâlcea. Pentru activitatea sa în slujba refacerii viticulturii, Statul român îl împroprietărește cu 5 ha de teren. În 1928 se pensionează, dar continuă activitatea ca grădinar șef la Episcopia Rm. Vâlcea și la pepiniera sa.