1875 – 1946.
Profesor la cărui nume, timp de peste 40 de ani, a fost rostit cu respect și admirație de toți aceia care se îndeletniceau cu pomicultura și cereau sfaturile sale. Între 1900/20 a condus Pepiniera de Stat-Vișan, Iași, contribuind la producerea a zeci de mii de pomi altoiți din soiuri autohtone și străine valoroase, la înființarea de livezi comerciale și în grădinile din jurul caselor. Numeroase serii de elevi-ucenici au fost pregătiți în Școala de ucenici pomicoli din cadrul pepinierei de către el și de către ing. Costețchi Mihai (CV). În perioada 1924-1930 a fost încadrat profesor de pomicultură la prima Școală de Horticultură, gradul II, în Băneasa-București. În anii 1938-1943 a contribuit la înființarea livezilor intensive de măr cu soiurile Golden Delicious și Starkrimson, altoite pe EM 4 și EM 9 și păr, altoit pe gutui, împrejmuite cu ziduri din cărămidă, înalte de 2,5 m, acoperite cu coame de zid, în plantația de cca 5.000 mp „La Ziduri” din Com. Bilcești-Câmpulung-Muscel, proprietar Alimănișteanu Dumitru (CV), inginer minier de la Universitatea din Paris, „îndrăgostit de cultura pomilor”. Prof. Krier era aproape tot timpul în livadă, făcând experimente și observații. Era pasionat de a obține soiuri noi de pomi și a avut satisfacția de a-și lega numele de următoarele soiuri: la măr, Decana Krier, Margareta Krier, Timpurii de Vișan, Alexandra Krier și Japoneze; la cais: Dulce de Vișan și Timpurii de București; la piersic: Sanguine de Vișan. S-a adăugat un hibrid între mirobolan și cais – Mirocais, precum și hibrizi vegetativi între păr și gutui – Pirocydonia de Jessy și Pirocydonia Krier (vol. VIII, Pomologia RSR). A fost membru al ANHR (1936/39) și prin fuziune al SHR (1936/46). Profesorul Krier N. a fost o figură proeminentă care a contribuit la progresul pomiculturii românești din acea perioadă.