n. 1924, com. Potlogi, jud. Dâmbovița.
Născut în 1924, în comuna Potlogi, Dâmbovița. Absolvă cursurile școlii de Horticultură – gradul I, de la Dragomirești-Vale, jud. Ilfov (1936/40). În toamna anului 1940 a fost angajat la Stațiunea experimentală legumicolă ICAR-Pitaru, jud. Dâmbovița (la 3 km distanță de Com. Potlogi). Directorul Stațiunii era inginerul agronom Bunescu Dumitru (CV), iar cercetători, inginerii: Dionisie Andronicescu, Maria Voinea, Alexandru Avramescu. Timp de 2 ani a lucrat la cultura forțată a legumelor în răsadnițe calde (pe 200 mp – salată, ridichi de lună, ceapă verde, castraveți). O temă de mare importanță în acea perioadă era producerea semințelor selecționate de legume, tributară importurilor. Interesantele lucrări de cercetare de la ICAR-Pitaru l-au determinat să continue studiile la Școala de Horticultură – Gradul II, de la Băneasa (1941/45) și apoi Facultatea de Agronomie – București (1945/50).
Activitate profesională: Direcția de Arhitectură și Sistematizare a Capitalei, condusă de Arhitect Prof. Pompiliu Macovei și apoi la Gospodăria Municipală de alimentare cu apă, lacuri și zone verzi (1950/55); Institutul de Proiectări pentru Construcții Agrozootehnice, sectorul spații verzi (1955/59); șef de Serviciu la Trustul de contractare și vânzare a semințelor Agrosem (1960/61); la cooperativizarea agriculturii (mai 1962) a fost detașat la GAC Măluraș – jud. Brașov (aici, pe o pășune situată în lunca Oltului, a înființat o grădină de legume, cu culturi forțate în răsadnițe calde pentru legume trufandale, cât și culturi în câmp deschis, atât pentru piață, cât și pentru aprovizionarea familiilor membrilor cooperativei), promovat la Comitetul pentru Prețuri și Consilii populare de pe lângă Consiliul de Miniștri, la Serviciul pentru prețuri la legume și fructe (1964/1972); din 1973 până la pensionare (1984) a fost transferat în Ministerul Agriculturii, în Direcția Generală a producției vegetale (Serviciul plante textile și plante tehnice). A publicat mai multe articole tehnice și de transfer în producție a experienței unor unități fruntașe. Dar colegul nostru a mai avut o calitate: “de a-și lăsa gândurile slobode, adică să circule de bună voie de la inima lui spre inima altora”. Mărturie stă cartea sa intitulată Icoane – versuri (1995).