(14 iulie 1915 – 22 martie 1993).
S-a născut în Romeo, Michigan, SUA. A urmat Horticultura la Universitatea din Illinois și Pomologia la Cornell University. Profesor la Universitatea Rutgers din New Jersey (1948/91), efectuând în paralel cercetări în domeniul ameliorării plantelor pomicole. Inițiator al echipelor care au creat primele soiuri de măr cu rezistență genetică la boli. Cele 26 de soiuri de măr rezistente la boli, obținute în Canada, Franța, Marea Britanie, România și SUA, au la bază concepția și metodica sa. A creat, singur sau în colaborare, 31 de soiuri noi de piersic și nectarin, 8 soiuri de măr, 4 de afin, 3 de păr și 2 de căpșun, toate cu rezistență sporită la boli.
Luând cunoștință și apreciind lucrarea Pomologia României, în 8 volume, și rețeaua bine consolidată de Stațiuni experimentale pomicole, a venit în România 12 ani consecutiv, între 1968/80, din care mulți ani cu soția și fiica, cu o mașină cu rulotă. A adus material biologic (polen, semințe hibride, altoaie) și publicațiile sale de specialitate. A participat personal la instruiri și discuții cu cercetătorii, la Stațiunile pomicole Constanța, Băneasa, Voinești, Geoagiu, Cluj, Bistrița, Fălticeni, Ștefănești, ICPP Mărăcineni, însoțit în cele mai multe cazuri de dr. Cociu Vasile. A invitat la Universitatea New Jersey, la stagiu de specializare, pe Cociu Vasile (1969) și Șerboiu Luca (1972). A făcut instruiri tuturor cercetătorilor din domeniul ameliorării privind noua metodă de conservare a polenului, de efectuare a polenizărilor, de selecție timpurie a elitelor valoroase și a noilor soiuri. Munca de pomicultor, ameliorator pentru rezistența genetică la rapăn, făinare a fost țelul suprem al vieții sale și l-a pasionat profund. Deși a călătorit în multe țări, inclusiv în Emisfera Sudică (Brazilia, în Statele Parana și Santa Catarina), conform destăinuirilor sale a descoperit în România mulți tineri pasionați în această muncă de ameliorare, dar și condiții de realizare a acestor programe.
Prof. Hough a creat, ca prim autor, 5 soiuri de măr Romus (prescurtare România-United States), din care omologate de ISTIS și brevetate de OSIM: Romus 1 și Romus 2 (1983-1986), Romus 3 (1984) și coautor la Remus 4 (1999) și Remus 5 (2003), precum și soiul de piersic Romamer 2 (româno-american) omologat în 1984. În viața profesională a fost generos, și-a împărtășit ideile, gândurile și rezultatele obținute fără rezerve fiecăruia dintre colegi. De rezultatele acestora a fost întotdeauna mândru, numindu-i copiii și nepoții săi „profesionali”. Aceștia reprezentau pentru el o a doua familie. A fost un mare optimist și a imprimat această trăsătură colaboratorilor săi, selecționeri din minunata lume a fructelor. Profesorul Fred Hough (citește Haf) avea marea sa plăcere de a trimite colegilor săi din toată lumea un succint raport anual cu ocazia Crăciunului și Anului Nou sub formă de Season’s Greetings from the Fred Hough și foarte mult se bucura când primea confirmarea recepției acestuia. Pentru contribuția sa la schimbul de material biologic pomicol, prezența sa în unitățile de cercetare pomicolă și noutățile aduse și introduse în ameliorarea sortimentului pomicol, precum și pentru soiurile sale omologate în România, merită cu prisosință să fie menționat în această carte ca slujitor emerit al pomiculturii românești. Membru al Societății Americane de Pomologie și membru de onoare al Academiei Române (12 martie 1992).