1851 – 1912.
Primul român doctor în matematică, Paris (1879). A realizat prima reorganizare a școlilor în România prin Legea din 1898. A reorganizat învățământul de toate gradele, a reformat metodica de predare și programele analitice, a militat pentru pregătirea cadrelor didactice și recompensarea lor corespunzătoare. A controlat personal cum se aplică legea în școli, în calitate de Ministru al Instrucției Publice (9 ani).
După 1900 a înființat treptat catedre de agricultură pe lângă toate școlile și seminariile, printre care și cunoștințe despre grădinărie. În 1903 Ministerul Instrucției Publice a introdus „experimental” agronomia (inclusiv grădinăria horticolă) în cursul superior al liceelor din Buzău, Piatra Neamț, Focșani și Botoșani, eliminând catedrele de limbă greacă și italiană. În anul 1908 „experimental” a fost introdus în alte 2 licee: Brăila și Turnu Severin.
În anul 1901, prin Legea care-i poartă numele, a creat școli cu profil hortiviticol și școli de economie casnică și gospodărie rurală pentru fete. A militat permanent pentru înființarea școlilor practice de agricultură și viticultură, pentru introducerea acestui învățământ în școlile primare, normale, în seminarii și în unele licee, în care s-au înființat catedre de agronomie, din care nu lipsea legumicultura, pomicultura, viticultura, silvicultura sau protecția plantelor.
A apelat la marii proprietari, care au cedat suprafețe pentru școli, dotând toate școlile primare cu teren de cultură. A insistat la Ministerul Finanțelor pentru a obține sume pentru construirea și dotarea școlilor. Tot lui i se datorează înființarea (1902) învățământului ambulant, prin care s-au înființat catedre de sărbătoare pe teme de sezon și de interes pentru localnici.
Ca urmare a măsurilor întreprinse, numărul școlilor agricole a crescut de la 3 școli inferioare (1893) și una medie (Herăstrău-București), la 37 școli agricole (1912), din care: 1 școală medie, 8 inferioare, 15 elementare și 7 de economie casnică (fete).
Spiru Haret a fost un militant al dezvoltării pomiculturii și al consumului de fructe, aparținându-i ideea „Săptămâna plantării pomilor”, serbată și sub denumirea „Ziua sădirii pomilor” (1902), care se organiza în fiecare joi, înaintea Floriilor. Elevii din ultimele clase, în grupe de 8, cu unelte și pomi, plantau pomi în suprafețele școlilor sau bisericii. Îngrijirea pomilor era dată grupelor de elevi din clasele inferioare. Monitorul Oficial nr. 249 din 13 februarie 1902 consfințea cele prezentate.
În 1912, ca membru al Societății de viticultură, a fost ales președintele „Băncii Viticole”. În anul 1920 a înființat „Turing-Club România”, având în program promovarea turismului și protecția naturii. A reușit să obțină de la Stat o pădure de molid de la Muntele Cocora, în inima Bucegilor, aproape de Schitul Ialomița, cuprinzând întreaga regiune a Peșterii Ialomița. Astfel s-a constituit primul parc natural din vechiul Regat.
A publicat numeroase studii privind învățământul, ca și importante lucrări în mecanica cerească, precum și o interesantă lucrare în limba franceză, Mecanica socială. A fost unul dintre oamenii politici care a militat pentru învățământ în general și în special pentru cel din mediul rural.