6 mai 1884 – 23 iunie 1969.
Vicepreşedinte al SHR (1926/39) şi preşedinte (1939/48). A colaborat şi sprijinit Revista Horticolă, numită ulterior Horticultura Românească, unde a publicat articole din experienţa sa de pepinierist, dar şi din domeniul legumiculturii, floriculturii şi pomiculturii. Absolvent al Şcolii de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti (1908). Doctor în ştiinţe economice la Universitatea din Strasbourg (1931) cu teza: Problema redresării agriculturii în România. Director general al învăţământului agricol şi apoi al Cadastrului, ambele din MAD, care îi acordă gradul de inginer agronom inspector general. Obţine doctoratul în Drept la Universitatea din Bucureşti. Profesor de economie rurală la Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti.
Iată o parte din lucrările sale: Cultura tutunului în România (1913), Jurisprudenţă rurală (1915), Colecţie de legi despre învăţământul agricol (1922), Situaţia învăţământului agricol în România (1924), Şcolile de agricultură din România (1926), Studii juridice şi economice (1928), Evaluarea pepinierelor pomicole şi alte probleme de economie rurală (1928), Manual elementar de economie rurală (în colab., 1929), Legea randamentelor descrescânde (1930), Calendarul ţăranilor (în colab., 1931), Probleme agrare (1934), Înfiinţarea pepinierei de pomi roditori (1935), Cadastrul, cartea funciară şi comasarea (1936), Consolidarea proprietăţii agricole ca mijloc de ridicare a agriculturii (1937), Efectele gerului din iarna anului 1941-42 asupra pomilor roditori (Buletinul Academiei Române, 1942); Curs de agricultură practică, două volume (1942/44). Tot la iniţiativa sa, Editura Agricolă a organizat din 1940 Biblioteca Agricolă. A fost o mare personalitate în agricultura şi horticultura României din perioada 1910/47. Membru al Academiei Române (1941).