1923 – 1998.
S-a născut la Fiziș, jud. Bihor. Absolvent al Facultății de Farmacie București (1947). Curs de specializare în toxicologie industrială la Cluj (1949). Stabilit definitiv la Iași, îmbrățișează cariera de toxicolog: chimist toxicolog la Laboratorul de igienă, la Institutul de Igienă, la Laboratorul de toxicologie legală (pe care îl înființează) și la Facultatea de Farmacie din cadrul Institutului de Medicină (1949/64). Odată cu reînființarea Facultății de Farmacie din Iași (1961), funcționează numai la disciplina de toxicologie, parcurgând toate treptele ierarhice până la profesor (1990). Obține titlurile științifice de doctor în farmacie (1967) și de doctor docent (1974). Decan în perioada 1991/93, conducător de doctorate (1991) și profesor consultant (1993). Autoritate în problema alcoolismului, nu numai la nivel național, ci și internațional. Bogată activitate didactică și de cercetare, materializată în 17 cărți și peste 200 de lucrări științifice. Expert al OIV, Secția nutriție și sănătate (1991). Distins cu mai multe titluri științifice în țară și peste hotare: membru corespondent al Academiei Naționale de Farmacie (Paris, 1986); membru titular al Academiei de Științe Medicale din România (1991); membru al ONVV (1992); Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină din Chișinău (1994); membru de onoare al Corpului didactic al Universității de Medicină și Farmacie din Iași (1997).