BOTEZ M. Ioan

1909 – 1962.

BOTEZ M. IoanS-a născut în com. Bucești – Tecuci. Studii: Școala Superioară de Agricultură Herăstrău (1927/33), diplomă în specialitatea pomicultură și viticultură. Funcții deținute: profesor la școala de pivniceri Pietroasa, jud. Buzău (1933/35); director al școlii inferioare de horticultură Țigănești – Dărmănești, jud. Prahova (1935/37); cercetător, apoi șeful laboratorului de pomicultură din subsecția de Horticultură ICAR (1937/41); profesor de pomicultură la Școala medie horticolă Săliște – Sibiu și Geoagiu – Hunedoara (1950/53); inginer șef la SEHV Cluj-Napoca (1953/60), nou înființată de MAS, la a cărei organizare contribuie mult. Pionier al cercetării în pomicultură, în cadrul ICAR inventariază patrimoniul pomicol pe specii și soiuri și elaborează prima lucrare de zonare, împărțind țara în 12 regiuni pomicole, cu subregiuni și bazine, indicând speciile și soiurile dominante. În cadrul subsecției de pomicultură din ICAR organizează stațiunile experimentale pomicole Copanca (Tighina) și Banloc (Timiș) și înființează plantații experimentale pomicole la stațiunile Strehaia (Mehedinți), Fălticeni (Suceava), Copanca (Tighina) și la pepinierele Goleștii – Badii (Argeș) și Țigănești (Prahova). Are preocupări deosebite pentru studiul biologiei înfloritului (precizarea polenizatorilor) la principalele soiuri de măr și păr. Este unul dintre cei mai buni pomologi ai timpului, autor la Pomologia României vol. II și III și numeroase lucrări științifice și articole tehnice în revistele de specialitate.