28 iunie 1910 – 24 februarie 1950.
S-a născut în com. Gălănești, jud. Suceava. Absolvent al Academiei de Înalte Studii Agronomice din București (1928/32); stagiul de practică de 1 an îl face la Pepiniera Istrița, județul Buzău. Încadrat ca șef al Secției horticole a Pepinierei Istrița, unitate a Facultății de Agronomie – București, contribuind la: înființarea a 8 hectare specii sâmburoase; extinderea capacității de producție a Uzinei de industrializare a fructelor și dotarea cu aparatură nouă pentru producerea de marmeladă; construirea a două cuptoare de uscat prune. În paralel, se ocupă de pregătirea studenților aflați în stagiul de practică la Pepiniera Istrița, inclusiv de pregătirea lucrărilor de diplomă ale acestora. Este trimis de MAD bursier în Germania (1936/38), la Institutul de Pomicultură din Berlin – Dahlem, pentru specializare și doctorat. În toamna anului 1938 susține teza: Contribuții la studiul rodului la măr, prin care arată că fiecare varietate are specificul său în a lega fructe, iar calea cea mai potrivită o dă stabilirea raportului fructe legate/flori. La înapoierea în țară este încadrat la Facultatea de Agronomie din București, ca asistent la Conferința de Horticultură având în grijă serele de flori, câmpul experimental și secția horticolă de la Ferma Băneasa. În 1941, scoate litografiat Cursul de Horticultură, în două volume, pentru studenții din ultimii ani. În 1942 se transferă la Facultatea de Agronomie din Iași, unde este încadrat conferențiar la disciplina de pomicultură, iar din 1948 este promovat profesor și șef al Catedrei de Pomicultură (1948/50). În paralel, în intervalul 1942/50 îndeplinește funcția încredințată de Ministerul Agriculturii, de Șef al Serviciului horti-viticol din Nordul Moldovei. În 1948 inițiază înființarea a două Asociații viti-pomicole la Comarna și Cotnari, unde s-au plantat 70 ha cu pomi și viță de vie. Profesorul Pavel Babalean a fost pionier în cercetările de biologie pomicolă, al introducerii portaltoilor vegetativi la măr (din Germania), al tehnicii de tăiere a pomilor, la formarea coroanelor, de rodire, de regenerare. A publicat numeroase lucrări științifice și de popularizare în revistele: Drum Nou, Viața Agricolă, Horticultura Românească a SHR, Ogorul românesc. Din lucrările sale, de referință și acum, cităm: Curs de Pomicultură, 392 pagini, și Pepiniere, 232 pagini (ambele în 1941, litografiate); Rodirea pomilor, 75 pagini (1941); Indicator tehnic pomicol, 145 pagini și Curs de Horticultură, 175 pagini, (1948); Cercetări asupra influenței curbării și ciupirii ramurilor de măr cu privire la formarea mugurilor de rod (1940). A fost un membru activ al Societății de Horticultură și Șef al laboratorului de pomicultură al SEA-Iași, din cadrul ICAR. Prin aportul său la consolidarea învățământului superior, la sprijinirea sectorului de producție din nordul Moldovei și la îmbogățirea literaturii de specialitate, profesorul Babalean Pavel a intrat în galeria Marilor Pomicultori ai României.