7 iunie 1904 – 22 februarie 1977.
S-a născut în București. A absolvit Facultatea de Științe Naturale din București (1932). Angajat la ICAR – Secția de Fitopatologie din 1931, întâi ca zilier, ulterior ca asistent din 1937. Înființează primul laborator de virologie din țară în cadrul secției. Se remarcă prin rezultatele obținute în domeniul rezistenței câștigate (imunizare) a plantelor față de agenții patogeni. Este transferat în anul 1937 la Ministerul Agriculturii – Serviciul de Protecția Plantelor, în calitate de bacteriolog, apoi inspector de garanție fitosanitară, devenind în 1946/52 șeful Serviciului, ulterior consilier tehnic (1952/57). Aici numele său este legat de identificarea și delimitarea focarelor de lăcuste călătoare, de elaborarea măsurilor de combatere și a sistemului de supraveghere al acestui dăunător, astfel încât din anul 1950 nu au mai existat în țară mișcări de lăcuste. Tot acum se organizează, la scară națională, combaterea păduchelui din San José în plantațiile pomicole, precum și combaterea și încercarea rezistenței soiurilor de cartof la râia neagră. În 1957 revine în cercetare la ICHV, ca șef de laborator la protecția plantelor. În anul 1962 este șef de laborator în cadrul Secției de Protecția Plantelor din cadrul ICCA, ulterior șef de secție în cadrul ICPP, unde dezvoltă cercetările în domeniul produselor de protecția plantelor, al efectelor secundare ale pesticidelor și remanenței acestora, al combaterii biologice și combaterii integrate. Publică numeroase îndrumătoare practice și are o contribuție generoasă la singurul tratat de Fitopatologie apărut în România. Se transferă apoi la ICLF Vidra, unde își continuă activitatea, în special în domeniul bolilor plantelor floricole, până aproape de sfârșitul vieții. A avut o imensă contribuție la organizarea, ca parte a Serviciului de protecție fitosanitară, a Școlii Medii de Protecția Plantelor, Blaj (1953), a Laboratorului de Carantină Fitosanitară, Voluntari (Ilfov), și la formarea profesională a multor tineri din cercetare și din administrația de stat. Este considerat fondatorul și promotorul fitopatologiei în cercetarea și protecția agricolă.