Inmânarea Diplomei de excelență din partea SRH, Statiunii de Cercetare-Dezvoltarea pentru Pomicultură Bistrița la 75 de ani de existență

La moment aniversar, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistrița se prezintă în fața comunității horticole și a societății românești, la 75 de ani de la înființare, cu zestrea de împliniri și realizări, cu satisfacția muncii împlinite și cu regretul unor pierderi sau eșecuri inerente unor vremuri dificile, de tranziție permanentă și de lipsă de interes și viziune a celor care gospodăresc avuțiile țării.

75 de ani, pentru o unitate publică de cercetare și dezvoltare înseamnă vârsta deplinei maturități, vârsta la care poți să etalezi contribuția importantă la dezvoltarea cunoașterii științifice și concret, la dezvoltarea pomiculturii transilvane, românești și internaționale.

Viziunea Academicianului Traian Săvulescu și implicarea marilor pomicultori Acad. Theodor Bordeianu și Prof. Nicolae Constantinescu în alegerea Bistriței ca loc de așezământ pentru noua stațiune în anii grei de după război, s-au dovedit a fi nu numai inspirate dar și extrem de necesare.

Privind în urmă, patru generații de cercetători, ingineri, tehnicieni și muncitori au trudit la Bistrița pentru a dezvolta un sector esențial al horticulturii, într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu cu dealuri domoale și condiții climatice favorabile, pentru majoritatea culturilor pomicole și având o tradiție de secole în creșterea pomilor și arbuștilor fructiferi.

Era nevoie ca tânăra stațiune să creeze un spațiu de lucru în care cele mai noi soiuri și portaltoi să fie testați, în diferite sisteme de plantare, forme de coroană și tehnologii de cultură, pentru a fi apoi folosite ca modele pentru dezvoltarea pomiculturii în ferme performante.

La scurt timp după înființare, s-a inițiat un program important de ameliorare la măr, cireș, vișin, prun, gutui, care până în prezent a îmbogățit zestrea genetică a României cu 36 de soiuri înregistrate la ISTIS. Pe lângă soiurile de măr cu rezistență genetică la boli, în special la rapăn, sunt recunoscute soiurile de cireș, vișin, prun și păr care au fost înmulțite și cultivate în țară și chiar testate în străinătate. Sunt remarcabili și cei 5 portaltoi obținuți, dintre care aș aminti gutuiul BN 70, compatibil cu majoritatea soiurilor de păr și Mirobolan BN 4 Kr, care este singurul portaltoi pentru sâmburoase, imun la Sharka.

În prezent, activitatea de ameliorare continuă pe baze moderne, la care ingineria genetică și biologia moleculară, contribuie cu instrumentelor lor la eficientizarea și scurtarea procesului de obținere și selecție timpurie a unor genotipuri cu multiple caractere utile, incluziv toleranță și rezistență la factorii biotici și abiotici de stres.

Este recunoscută pe plan mondial, contribuția cercetătorilor de la Bistrița la studierea primului prun modificat genetic, rezistent la Sharka – HoneySweet, în cadrul unor proiecte de cercetare internațională de mare anvergură și importanță pentru viitorul speciilor sâmburoase.

Desigur, activitatea în domeniul virologiei pomicole la Bistrița are o istorie și realizări unice în țară și continuarea ei pe noi baze, se împletește în mod fericit și cu activitatea de menținere și înmulțire a materialului săditor din categoriile biologice superioare, prebază și bază, indispensabile în producerea pomilor certificați de care pomicultura românească are atâta nevoie.

Dacă activitatea pepinieristică de dinainte de 1989 a contribuit radical la dezvoltarea pomiculturii, este necesar ca noile pepiniere românești să înmulțească pomi certificați, folosind portaltoi și soiuri performante create la SCDP Bistrița.

Stațiunea are rezultate deosebite și în ceea ce privește tehnologiile de cultivare a speciilor pomicole, inclusiv activitatea de protecție fitosanitară și aceste rezultate au fost transferate la nivelul fermelor de producție. Noi preocupări se referă la studierea tehnologiilor de producție integrată și ecologică, în condițiile schimbărilor climatice, ținând cont de importanța acestor aspecte și relevanța lor pentru societate.

Trebuie să subliniez și faptul că după 1991, Stațiunea Bistrița a fost implicată total în activitățile Societății Române a Horticultorilor, prin găzduirea Filialei Bistrița, dar mai ales prin organizarea unui număr însemnat de întâlniri, conferințe, ateliere și discuții cu membrii și simpatizanții SRH. Profit de această ocazie, pentru a mulțumi și pentru a lansa invitația de a diversifica activitatea de profil.

Doresc să felicit în mod deosebit Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistrița, reprezentată de conducătorii ei și de întregul personal, la împlinirea primilor 75 de ani de activitate pentru realizările deosebite și contribuția marcantă la dezvoltarea pomiculturii românești și mondiale.

Să le dea bunul Dumnezeu, sănătate, putere de muncă și viziune modernă în dezvoltarea pe viitor, iar celor care conduc destinele țării, mai multă înclinare spre rezolvarea problemelor pomiculturii românești.

Vivat, Crescat, Floreat, SCDP Bistrița!

Prof.dr. Florin Stănică

Președinte al Societății Române a Horticultorilor,

Membru corespondent al Academiei Române,

Prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București